PREZENTARE LOCALA
Din punct de vedere geografic, comuna Vedea este asezata in partea de sud a tarii noastre, in Campia Romana si este situata pe teritoriul judetului Teleorman, la confluenta paraului Burtea cu raul Vedea, de-a lungul drumului judetean DJ 601 F, la cca. 30 km NV de municipiul Alexandria si la cca. 7 km SE de municipiul Rosiorii de Vede, pe malul stang al raului Vedea.
Comuna Vedea este alctuita in urma organizarii administrativ teritoriale din anul 1968, din satele Vedea, Albesti, Dulceanca, Meri si Cosoteni.
Suprafata administrativa a comunei Vedea, conform Planului Urbanistic General intocmit in anul 1992 era de 5440.90 ha, din care 5163.90 ha in extravilan si 277 ha in intravilan, in care sunt incluse si cele aferente localitatilor componente: satele Albesti, Dulceanca, Meri si Cosoteni.
Reteaua hidrografica din zona comunei Vedea este alcatuita din cuesul raului Vedea si cursul paraului Burdea.
Asezarea acestei localitati pe campul inalt al interfluviului dintre valea Vedea la vest si vcalea paraului Burdea la est si-a avut avantajele si dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul de manos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor cu cereale (grau, porumb, Floarea soarelui, orz, orzoaica, rapita, mustar etc) si legumicultura. Prin configuratia sa geografica, zona comunei Vedea se incadreaza in zona vegetatiei de campie.
Alimentarea cu apa a comunei Vedea este asigurata din sursa subterana prin reteaua de alimentare cu apa pentru satul Vedea si prin puturi forate in fiecare gospodarie pentru satele Albesti, Dulceanca, Mari si Cosoteni.
Patrimoniul cultural
In lista monumentelor situate pe teritoriul comunei Vedea este prezentata biserica "Sf. Dumitru".
Biserica "Sf. Dumitru" (Cosoteni) este una dintre cele mai vechi si mai importante din punct de vedere arhitectural, ctitorie a lui Negru Voda.
Infiintata in anul 1647, biserica apare in bibliografia istoricului Stoicescu sub numele Manastirea Draganesti Sf. Dumitru.
Biserica monument din satul Cosoteni este un edificiu rezultand din inchegarea vechiului stil "romanesc" de la inceputul sec. al XVII cu pronaus, naos cu abside laterale, altar separat de naos cu o tampla de zid.
Lucrarile de consolidare - restaurare incepute in anul 1997 si finalizate in anul 2006 au readus sfantul lacas in circuitul turistic national, iar in prezent in sfantul lacas se pot sustine slujbe pentru enoriasi.
Comuna Vedea este alctuita in urma organizarii administrativ teritoriale din anul 1968, din satele Vedea, Albesti, Dulceanca, Meri si Cosoteni.
Suprafata administrativa a comunei Vedea, conform Planului Urbanistic General intocmit in anul 1992 era de 5440.90 ha, din care 5163.90 ha in extravilan si 277 ha in intravilan, in care sunt incluse si cele aferente localitatilor componente: satele Albesti, Dulceanca, Meri si Cosoteni.
Reteaua hidrografica din zona comunei Vedea este alcatuita din cuesul raului Vedea si cursul paraului Burdea.
Asezarea acestei localitati pe campul inalt al interfluviului dintre valea Vedea la vest si vcalea paraului Burdea la est si-a avut avantajele si dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul de manos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor cu cereale (grau, porumb, Floarea soarelui, orz, orzoaica, rapita, mustar etc) si legumicultura. Prin configuratia sa geografica, zona comunei Vedea se incadreaza in zona vegetatiei de campie.
Alimentarea cu apa a comunei Vedea este asigurata din sursa subterana prin reteaua de alimentare cu apa pentru satul Vedea si prin puturi forate in fiecare gospodarie pentru satele Albesti, Dulceanca, Mari si Cosoteni.
Patrimoniul cultural
In lista monumentelor situate pe teritoriul comunei Vedea este prezentata biserica "Sf. Dumitru".
Biserica "Sf. Dumitru" (Cosoteni) este una dintre cele mai vechi si mai importante din punct de vedere arhitectural, ctitorie a lui Negru Voda.
Infiintata in anul 1647, biserica apare in bibliografia istoricului Stoicescu sub numele Manastirea Draganesti Sf. Dumitru.
Biserica monument din satul Cosoteni este un edificiu rezultand din inchegarea vechiului stil "romanesc" de la inceputul sec. al XVII cu pronaus, naos cu abside laterale, altar separat de naos cu o tampla de zid.
Lucrarile de consolidare - restaurare incepute in anul 1997 si finalizate in anul 2006 au readus sfantul lacas in circuitul turistic national, iar in prezent in sfantul lacas se pot sustine slujbe pentru enoriasi.